Poezie
Scrisoare din Iad
1 min lectură·
Mediu
Scrisoare din Iad
Stupid de mii de ori
să nu gândești la flori...
când însuși talpa iadului
cu colți de-oțel fierbinte
îți suge măduva prin dinte
ca dintr-o mortăciune-a nimănui...
Și totu-i pare prea ciudat
când trupul tânăr îngropat
se simte ca în paradis:
nici pielea nu se lasă creață,
nici sângele nu îi îngheață,
de parcă-i într-un dulce vis…
Ce mărginit respect
încape într-un singur piept!
se miră Cornoratul:
de-o lună nici un simplu geamăt
nu i se-ascunde printre zâmbet,
de parcă-mi dăruiește trupul!!
De azi să stea pe fier fierbinte
și șerpi din el pe rând să guste,
ordonă Prea-întunecatul:
infernului să-i fie rană
și dracilor o veșnicie hrană –
sărmanul – distruse iadul…
Stupid de mii de ori
să nu gândești la flori…
când însuși Dumnezeu
trimite dragostea
să-ți smulgă inima,
ca dintr-un pui de Prometeu.
25iunie,2002.Crg.
001.614
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dumitru Cantea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 140
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Dumitru Cantea. “Scrisoare din Iad.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-cantea/poezie/21448/scrisoare-din-iadComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.