Poezie
...urbane
1 min lectură·
Mediu
În sfârșit,...am găsit clădirea
În care tu dormi ca un pui de graur
În cuibul ce-ncălzește colivia.
Sunt fericit de parcă-n față
Nu mi-ar ședea o simplă piatră,
Ci un copac care a-nghițit un bob de aur.
Ascensorul curge cu un murmur
De izvor inundat, și-mi tipărește
Pe ochi un rob legat,...ce nu vorbește.
După ce m-a sorbit plimbarea robului
Mă pomenesc bătând în ușa solitară,
Ca-n plopul gol și-uscat din vârful dealului.
Din dreapta mă privește un buton,
Ce-mi amintește de-un topor.
Mi-e teamă să-l ating,
Ca nu cumva, să scol graurii ce parcă plâng...
29ianuarie,2002.Ch.
001.344
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dumitru Cantea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Dumitru Cantea. “...urbane.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-cantea/poezie/12595/urbaneComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
