Poezie

Umbra

1 min lectură·9 ianuarie 2002

Mediu

Uneori, sânt o pană

în gura unui vânt,

alteori, sunt un gând

întins pe-o pernă.

Și ce-aș alege?

Să trag mereu de vânt?

sau, s-adorm, mâncând

din perna moale...

Dar, umbra ce m-astupă,

azi e mai întunecată,

și mâine n-o să mă mai văd

sub mâna celor ce se-ntind...

Sau, poate-i umbra drumului

pe care nu-l vedem

de-ntunecată ce-i?...

8ianuarie,2002.Ch.

034.293

Dumitru Cantea. “Umbra.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-cantea/poezie/11261/umbra

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

DD Daniela Dina✓10 ian. 2002

...m-am...\"conformat\"...)
Interesanta poezia...nu crezi ca poate nu vedem drumul si datorita nestiintei noastre de a vedea clar?!

LS Luminita Suse✓10 ian. 2002

Întotdeauna există un drum în bătaia văntului fără umbră. Doar când zboară jos, atinge perna cu umbrele penelor de îngeri triști.

ideea a fost ca nu-l vedem de mare ce-i, adica de cat de mare poate fi