Poezie
Pe strada
1 min lectură·
Mediu
Pe stradă nebunul cânta tot mai lent
Bolnava sa melodie de amor,
Și luna se scurgea decent
Peste noi, toți care mor.
La geamul închis zăceam, plângeam,
Unde ești frumoasă a mea, cea neuitată,
Ca lupul la lună tot urlam
Spre fereastră, unde umbra ta - întruchipată.
Ziua m-a găsit uscat,
Nici lacrimi nu mai aveam, nici glas;
Dar tu nu ți-ai ridicat măcar privirea
Și nebunul, bolnav tot cânta.
003277
0