Poezie
acapulco - continuare
1 min lectură·
Mediu
un creier roșu și timid stă în cupitate-i
și nimeni nu știe ce înseamnă, nici noi...
creiere la cupe de -nghețată,
ce deliciu de marmeladă de maidan
și-i dau cu toată limba pe diverse circumvoluțiuni,
căci nu știu defel cînd voi mai avea ocazia vreodată ...
și venea și Platon, ca să ia...
să deslușesc idei rebele
cum ar fi luxul unei motociclete absolute,
care te duce -n noaptea rea de tot ,
în epoca Numită Absolut.
din Absolut nimic nu curge, nu pică,
încearcă el să îmi explice,
că nici În Lume nu a fost Complice.
lumea-i eternă și fără Dumnezei,
dar în paralela ei se-arată totuși...Dumnezei!
pămînt negru, jos, iar sus, nici cu atît nu s-a ajuns.
ci doar cenușă de pămînt negru,
nefertil, ca Cenușăreasa fără de pitici.
001.152
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 131
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
dumitrescu claudiu stefan. “acapulco - continuare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitrescu-claudiu-stefan-0038487/poezie/14017682/acapulco-continuareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.