In casa asta a murit candva un om,
Se simte. Zidurile vechi,
Geamurile ca niste gavane goale,
Camerele pustii in care
Parca se mai aud soapte,
Soaptele doctorilor,
Ale familiei si
Reflexe
Reflexe
Reflexe
Multiplu eu
Prin prisme si fum
Ca un rit pagan
Pierdut
In negura vremurilor
Pierdut de mine insumi
M-am regasit
Prismatic si expus
Rebel si supus
Prin timp
Am pierdut! Nu ma credeti?
Pai cand spun ca am pierdut!
Ce am pierdut?Pai sa vedeti!
Doua pene de de inger decazut
Cum? pai le-am prins in cadere
Si au ars. Doua flacari albe
Au luminat un pic
Din intuneric si fum de pucioasa
Pe care le simt in carne-mi arsa
Se ridic-acum spre mine
O slova noua plina de lumine
Caci am baut din apa mortii
Si mi-am jucat pe-un taler sortii
Si mi-am
Pluoa trist cu stropi de argint
Si se aude lin un plans
Cum plaia
Loveste sufletul meu
Ploua lin cu stropi de plumb
Si cu un suier obsedant
Ploaia
Imi anunta moartea
Ploua ritmic cu
Durere, sublima si nemasurata durere
Din note triste, sumbre, cantate-n voce joasa
Din naluciri si umbre, acum in prag de ere
Caci ce lasam in urma, in lemn de chiparoasa,
In lacrimi si suspine,