Poezie
Medicament
2 min lectură·
Mediu
Arată-mi lacrimile tale din trecut
Și pune-i azi în brațe chipu-ți mut,
Privește-mă, mărturisește.ți vina,
Din cer de ce te-a pedepsit lumina?
Și pune-mi azi în brațe doar un gând
Să simt în tine focul ce-a rămas arzând,
Întinde-ți mâna către stele iară,
Dă voie nopții reci să moră.
Împrăștie-mi azi, în șoapte, o idee
Născută-ntre castani, în parc, pe o alee,
Ca să-ți ali un vis ce se topește
Să-ți vindec rana care crește.
Și dă-mi în dar din tine o frântură
Ca sî m-adap din nesfârșita ură
Iubeștemă, răspunde-mi la-ntrebare
Întregul nesfârșit de ce te doare.
Tu lasă mâna ta pe părul meu
Dându-mi căldura falnicului Prometeu
Și arde-mă, hrănește-te cu mine
Ungându-ți cicatricele din tine.
Și lasă-mi trupul cald să-ți strâng
Căci mor în tine candele ce plâng
Urmează-mă și spune-mi ce îți cer
Pentru ce Zeus te-a-mbrăcat în ger?
Întinde-mi mie plma ta crăpată
Să pot să plâng în ea ca altă dată
Simți-vei ceasul dând în urmă timpul
Și vei vedea prin ochii mei Olimpul.
Dă-mi iarăși voie să-ți pătrund în minte
Să ne putem iubi, ca ieri, fără cuvinte
Tu bea din respirația-mi de jar
Ca să poți umple golul secular.
Tu ai făcut acestea șa-acuma te simți om
Dar eu am dispărut, în Hades ard pe crom
Căci tu ai fost bolnavul, iar eu medicament
Și am ucis în tine dezastrul iminent.
033.885
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 229
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 36
- Actualizat
Cum sa citezi
Dragomir Ioana Amalia. “Medicament.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dragomir-ioana-amalia/poezie/13950345/medicamentComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Sper să nu fi bătut câmpii prea tare. Oricum, e un poem expresiv.