Mediu
Mi-a rămas Dunărea mică,
Doar în astă vară,
Eu beau vinul cu ulcica
Când luna coboară.
În aval trece un șlep,
Dus de-mpingător,
La butoi voi pune cep
Că intru-n decor.
Două stele stau să cadă,
Pe-o creastă de val,
Le mai spun câte-o baladă
Si le duc spre mal.
Dar privind pe mal la Ruse,
M-apucă un dor,
Vara asta parcă fuse
Toarsă in fuior.
Luciul Dunării în noapte,
Ne trimite nouă,
Somnul dulce, spus în șoapte,
Plin cu bobi de rouă.
012.683
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Doru Lascarache
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Doru Lascarache. “Mi-a rămas Dunărea mică.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/doru-lascarache/poezie/13949714/mi-a-ramas-dunarea-micaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Mi-a rămas scurteica mică,
Vara-i foc și pară,
Berea e ca o pisică,
Pe la jugulară.
Trece în pantofi cu crep,
Cu coadă de cal,
O naiadă din Mahreb,
Mă lasă-n aval.
De privesc un pic la Ruse,
Simt, deplin, cum mor,
Alt catren, aici, ne puse,
Tras ca din picior.
Mi se-aduce-n miez de noapte
O scurteică nouă,
Învelită-n în șaișpe șoapte;
Berile sunt două.
Calimero