Poezie
Eu stiu
de despartire (cred)
2 min lectură·
Mediu
știu că sub pielea-ți luminoasă albă
sunt spini și uscate ramuri șerpuite
văd ce toți nu știu sa vadă
văd ca-n ochii tai sunt culori parasite.
știu că sub pielea-ți alba luminoasă
sunt cioburi verzi, sârmă rece și taioasă
unghiile-ți mici ascund roșu venin
parul tau e o scama. sa-l mângai e chin.
știu că sub pielea-ți luminoasă albă
a crescut gheață murdară și grea
de-aș da in tine c-o daltă
ar sari lacrimi si frică, nu albă nea.
știu că sub pielea-ți albă luminoasă
sunt bolovani de sange; iar limba cea taioasă
iți păzește buzele pline și calde
de le ating, roșul fierbinte degetele-mi arde.
dar tu știi ?
că de te-aș strânge la pieptul meu
spinii ți-ar ieși prin piele și ai sângera
iar cioburile ar lovi cu sete și tupeu
sârma ruginita mușchii ți-ar sfârteca
dar tu știi ?
ca la al meu piept de te-aș strânge
te-ar ustura pielea și-ai plange
iar mâinile tale ce m-ar impresura
mi-ar rupe pielea si unghiile m-ar invenina
dar tu știi ?
ca de te-aș strânge la pieptul meu
te-aș strânge cat pot eu de tare
de te-aș lasa, mai rau ai plânge
spinii tai m-ar strivi-n continuare
dar tu știi ?
ca la al meu piept de te-aș strânge
cioburile tale m-ar zgâria pana la os
n-ai mai fi nici tu, n-aș mai fi nici eu
doar mâna mea in parul tau și-un țipat plangăcios
iar intre noi ce-ar fi ?
un bob de lumină, un sambure mic
ce se hrăneste cu lacrimile noastre
și e fericit.
012951
0