Dorian Duma
Verificat@dorian-duma
Sunt doar un personaj, nici macar clona
Pe textul:
„Cazu’ Leanca" de Corneliu Traian Atanasiu
Pe textul:
„Actul V" de Paul Bogdan
Acum parca totul se repeta si inlantuirea aceea de personaje e enervanta. Poate ar fi trebuit trecut de la personajul doi la personajul zece si de la personajul 5 la sapte. Poate m-ai fi pacalit o vreme poate.
Se intampla multe si mai nimic. Toti stim ca esti intr-o stare de vis sau inconstienta. Si ca poetizezi. Lipsesc momentele de tensiune.
Exista scame la nivel de limbaj, desi, ca exercitiu, esti in progres. Ei, ar fi de discutat cu creionul in mana, dar cine are timp de asa ceva. Ti-ajung si cateva repere.
Pe textul:
„Actul V" de Paul Bogdan
patria ar trebui sa-mi multumeasca mie si nicidecum lui Radu, pentru ca datorita mie patria are un prostovan mai putin, un carcotas mai putin, un pungas mai putin, un golan mai putin, un poet slab mai putin, un cibeizer mai putin, un chelios mai putin, un gaguta mai putin, un fumator mai putin si asa tot mai departe, imi datoreaza pentru ca am plecat din patrie si sunt tot mai putin, va sa zica am fost patriot si mi-am lipsit patria de mine, iar acum patria are un patriot in plus
Pe textul:
„pseudoantologie" de Virgil Titarenco
Succes revistei!
Pe textul:
„Revista \"Banat\", la borna 22" de Ghinea Nouras Cristian
RecomandatNu stiu cat te poate reprezenta o poezie, dar un volum poate reprezenta ceea ce esti sau macar ceea ce ai putea fi, deveni.
Succes!
Pe textul:
„Apariție editorială - Mi amor - Costin Tănăsescu" de Eugenia Reiter
Acum ca le-ai primit deja (sfaturile), de la alti comentasi, nu-mi ramane decat unul: nu te lua dupa toata lumea, cata lume atatea pareri, pana la urma parerea matale conteaza
Mie mi-a placut poezia asta ca se rasuceste din cand in cand in directii opuse fluxului din versurile anterioare, fara sa ajunga, totusi, posterioare
Si mai cred ca nu fiecare vers trebuie sa fie egal cu altul, la fel de puternic adica, eu vad poezia ca o ciorba, multa zeama si din cand in cand dai de-o bucata de carne iar bucata aia te face sa mananci si restul. Condimentele sunt dupa gustul mancaului
Pe textul:
„mă numesc felix și nu spun nimic" de Liviu Nanu
Fii mai optimista, nu stiu cine ti-a aprobat textul si nu l-a pus la atelier, ca e slabut tare saracul. Insa nu dispera, poate pana la urma, cine stie, la varsta ta eu am scris mult mai prost iar acum si mai prost
Pe textul:
„Oare...vreodata?" de VLADESCU MADALINA DAIANA
Pe textul:
„O chestie" de Maria Marineasa
printre altele, va fi lanasata intreaga colectie de proza aparuta recent la Editura Cartea Romaneasca (incluzand si cartea de mai sus)
Pe textul:
„Aș crede în Dumnezeu" de Paul Bogdan
La unul din concursurile de pe agonia.ro am trimis si eu un text care a fost refuzat pe motiv ca e proza si nu poezie.
Pana la urma, daca textul de mai sus se poate recita, e poezie.
Din punctul meu de vedere, problema ar trebui pusa putin diferit. Daca textul e (nu poezie), ci literatura.
Mie mi se pare mai mult o cronica, un articol, o relatare pe alocuri seaca, pe alocuri literaturizata pe ici pe colo.
O sa mai citesc cateva \"bucati\" si poate imi voi forma o idee mai clara
Pe textul:
„Șapca lui Þărnea" de Marius Marian Șolea
Multumesc Pan, pemtru mediatizare
Cartea va fi disponibila si in librarii
Costel
Pe textul:
„Aș crede în Dumnezeu" de Paul Bogdan
Pe textul:
„Apariție editorială" de Liviu Nanu
Sincer sa fiu, daca as fi scris eu cateva din comentariile de mai sus, as fi trecut sigur la off topic, mi se intampla din ce in ce mai des, chiar daca, printre altele, atind si subiectul care trebuie.
Sincer sa fiu, poezia e slabuta si nu stiu de ce a sarit asa in sus Zabet, ca e pe langa subiect.
Treaba asta cu pamantul si apa e atat de uzata, incat suna deja a gargara. Si dincolo de repetitia bombastica pamant/apa nu apare nimic. Ba da, eternul, o pretiozitate circumscrisa iubirii strigate cu goarna. Inteleg ca autorul iubeste, dar nu trebuie sa mi-o strige de sa-mi sara timpanele, ci sa ma lase sa inteleg prin mijloacele specifice poeziei. Actului artistic. Si ciobanul stie sa strige din varful dealului, „ fa, Marie, vezi ca io te iubiesc, mai!”
Iar primul vers, a mai spus-o cineva, n-are nici o legatura. Cu nimic.
Pe textul:
„Nu-ți fie teamă" de Paul Bogdan
E un paradox cam bun, pentru ca mergand pe firul logicii, in care nu m-am descurcat niciodata, cu cat de departezi mai mult de un loc, cu atat iti devine mai drag. La fel si cu oamenii. De aia am trecut eu oceanul. Acum nu mai am unde sa ma indepartez, decat pe lumea aialalta, atunci cand o sa fie, o sa-mi deveniti dragi cu totii daca deja nu-mi sunteti
Pe textul:
„De ce ar trebui să rămânem pe www.poezie.ro ?" de Eugen Galateanu
Tiganii ar trebui integrati si socializati nu incurajati sa-si ia lumea in cap. Rasismul nu e o solutie, n-a fost niciodata.
Si daca tot sunt pe-aici, la multi ani Mariilor din toata lumea, chiar daca apartin etiniei in disputa
Pe textul:
„Rasismul din America și din Europa în câteva cuvinte" de Ovidiu Mihai Ionel
Imi pare amarnic rau de matale de ceasul acela fioros de luxos, frumos, falos si rolexos, daca era cu cuc nu-l pierdeai una cu doua, ca striga cucul dupa ajutor. Iar bricheta, lasa ca poate ma induiosez si-ti aduc eu una. Dar numai daca promiti sa nu mai induci in oroare cititorul, tricoul chinezesc cu burta l-ai inventat matale nu eu nicidecum. Sa nu-mi spui ca messengerul inverseaza personajele, am mai auzit eu scuze din astea si s-au dovedit smecheroase cu timpul din lipsa de credibilitate sincera
Faptele au fot aproximativ cam asa: eu ti-am declarat cu oarece entuziasm ca te-am zarit pe plaja Agigea, ca doar nu era sa mai uit la Loredana sau Andreia cu ochii cat ceputele, ca li se vedea sutienul de baie, iar Alexandrei chiar si chilotii de baie, asa ca m-am uitat la matale si am remarcat ca nu-ti facusesi digestia in poza aia, ca ti se zareau gratarele sponsorizate de bobadil in stomac iar matale ai venit cu scuza ca e din cauza de tricou chinezesc cu burta, asta e adevarul restaurat pe care te rog sa nu-l mai rasucesti dupa cum bate briza din Agigea tocmai acum cand renuntasem sa mai am contacte intime cu saitu agonia si ma concentram sa-mi uit parola. Deci nu ma mai sili sa iau interventii, te rog cam frumos
Pe textul:
„Relatare agigeană" de Adrian Firica
RecomandatIn general, textul nu ma convinge, probabil ca am nevoie de mai multe (se pare ca \"va urma\") sau de ceva mai lung.
Apar cateva fortari \"tuturor facultăților, chiar și a celor mintale\" (de exemplu)sau \"Chiar și femeile ușoare desfășoară fitilul primit amabil de la bărbații cu greutate.
Care suna bine singure, luate ca poante, dar nu si aici
Un alt exemplu: \"Unele persoane din salon se uită la mine cu ochii holbați de parcă ar fi vrut să primească picături pentru dezinfectare de propria ciumă.\"
Salvarea vine in final, un final scris mai in forta. E o linie posibila, ca sugestie pentru autoare, adica o prinde.
Mai sunt cateva \"fragmentele\" bine strunite, astept sa vad ce urmeaza, poate imi pot forma o parere mai limpede
Pe textul:
„nebunia, ca fandoseală (1)" de Eugenia Reiter
Iar comentariile par comentarii de gașcă, cine are nevoie de ele?
Pe textul:
„Zebra" de Negru Vladimir
Recomandat