Călătorie pe peliculă

Călătorie pe peliculă

și în fiecare zi ne mai construim o amintire

apoi o punem de-o parte

sunt zile când amintirile alunecă în toate direcțiile

apuci repede una și vrei să te întinzi după alta

dar nu mai ai energie că ea deja te-a prins

te-a devorat ca o insectă uriașă

fie că-i bună, fie că-i rea

e amintirea ta

suni repede un prieten, un amic

îi spui tot dintr-o dată

ca la o spovedanie

el râde și-ți spune: fabulezi dragă

rămâi perplex ca un golan prins într-o fotografie aruncând mucul de țigară pe jos în poarta vecinului

nu-i nimic, îți spui, e omenesc să uiți

vei mătura o vreme frunzele în fața casei tale și a vecinului

ca să te ierte

trec zilele

trec nopțile

te sună un prieten bun

are în mâini amintirea lui despre voi doi

e fericit

îl auzi cum îi curg lacrimile

cum râde

nu-i spui și tu că fabulează

ai trecut prin asta înaintea lui

la radio brusc se difuzează o melodie care mă enervează

- amintirile mă chinuiesc

amintirle mă răscolesc

nu mai rezist -

ce vâlvătaie!

ce nebunesc!

îmi spun că e copilăresc

sunt confortabilă cu amintirile mele

mă împrietenesc cu ele

chiar și cu cele urâte, nemachiate, schimonosite

se poate să fiu încă furioasă pe ele

nu le gonesc

mă uit la ele printr-un ecran ca la o ecranizare de roman

ce imaginație a avut scriitorul

în ce rol m-a distribuit producătorul

motor! motor!

e un film românesc

amintirile sunt unicate

artă să trăiesc