spre mine

spre mine, încet coboară tăcerea și vine, mă umple la tîmplă cîntă un lup din argilă de sat și o cucuvea plictisită de lună să mor acum? mă întreb întristată și mîine cui o să-i spun de durere? de mîna dreaptă mă mușcă o gură e gura lui, a celui care mă duce în umbră e gura ta, a celui pe care-l aștept încet, încet, buzele tale coboară spre mine