Poezie
Trebuie să merg la o plimbare
1 min lectură·
Mediu
Şi te privesc cum te îndepărtezi,
Intri într-un tunel din ce în ce mai întunecat,
Al cărui capăt nu-l văd
Şi-ţi văd chipul umbrit,
Cum milioane de alte figuri,
Îmi intră în raza vizuală
Şi tu te adânceşti într-o tăcere,
Tot mai puternic răspândindu-se,
De jur împrejurul acestui întuneric.
Dar oare tunelul care te absoarbe,
Nu se întunecă asemenea conştiinţei tale?
E linişte…Câteodată aş zice că e chiar prea multă,
Dar îmi amintesc că nu se mai aflase,
De tare multă vreme pe aici
şi o consider atunci Binecuvântată.
Însă nu pot opri întrebările să-mi alerge
Din cap până în picioare,
După care se îndreaptă spre tine,
Şi toate au un singur ţel,
Şi apoi mă întorc spre linişte
şi mă opresc spre a o asculta.
Şi e atâta soare în jur, alergând
cu un singur cuvânt în braţe, ca un disperat:
SPERANŢĂ
Ar trebui să merg la o plimbare.
E o vreme aşa frumoasă!
001.307
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Doina Cristian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 155
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Doina Cristian. “Trebuie să merg la o plimbare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/doina-cristian/poezie/14142174/trebuie-sa-merg-la-o-plimbareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.