Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Dincolo

1 min lectură·
Mediu
DINCOLO
Aud in gind,cum un gind imi trece
S-ascult a izvorului susur rece
Si-n poienita-n care stam imi pare ca aud
Dinspre codru strigat blind
Ce ma cheama parca fara incetare
Sa pasesc pe-a muntelui carare.
Nedumerit si trist pasesc in ceata deasa,
Simtind cum se lipesc de mine pinze de matase
Umbre lungi si negre ce imi dau tircoale
Le vad cum ma privesc si-mi par ingrozitoare
Mantiile de neguri de mine s-i le-atind,
Pasul mi-e grabit si incep sa pling.
Tacerea mi-este tipat de durere adinca
Alerg acum nedeslusit si ma rezem de-o stinca
Privesc in vale la trista adunare
Ce se pregatesc in taina de inmormintare
Si vad sicriu funebru-n care rece singur stam
Frumos si fericit imi pare ca eram...
012836
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
124
Citire
1 min
Versuri
19
Actualizat

Cum sa citezi

dobrescu cornelius. “Dincolo.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dobrescu-cornelius/poezie/13918479/dincolo

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@dan-herciuH
herciu
vă rugăm să folosiți diacritice conform regulamentului
0