Cântec deliric , lumina ce se pierde
În pereții goi, ce viață prind.
Picioarele de lup ce aleargă și ce ating ?
Iubiri din cap, iubiri din gât , iubiri din piept,
O pierdere necontrolată , suspin
\"Mândria nu e tocmai cel mai de preț lucru pe care îl mai am \" își spune R.
Palmele îi erau uscate,
amintindu-i de arsura chinuitoare
a jocului pierdut
Pentru că deși câștigase o
Cumva frigul i-a pătruns barbaric
În oasele ce par de gelatin.Și pașii,
Spre fereastra îngălbenită îl poartă tiranic
Afară-i,alb,alb,alb,atât de alb.Arcașii
Și Marele Inchizitor,așteaptă un
E ca și cum te-ai trezi într-o dimineață
Și visele nu ar mai fi la locul lor
Undeva diluate în inconștient.Oh, măreață
Renunțare și ultimele clipe când alergi în
Căutarea oarbă a culorilor.
Și
Închizi o ușă , împingi spasmic,
ea va rămâne așa cum , așadar așa
închisă.Nu mai e nimeni în urma ta
Respiri pentru prima dată;
în seara asta ,singur și organic.
Liniște.
