Prin cătarea toamnei
unde începe și unde se sfârșește cadența aceea de puncte care pune timp între noi aproape mă hotărâsem să te întreb în timpul liturghiei de duminică atunci când părinții construiau
Prin cătarea toamnei
unde începe și unde se sfârșește cadența aceea de puncte care pune timp între noi aproape mă hotărâsem să te întreb în timpul liturghiei de duminică atunci când părinții construiau rugăciuni
colțul de oraș
în colțul ăsta de oraș nu mă cunoaște nimeni și oamenii locului nu zâmbesc încurajator atunci când învăț să mușc din asfaltul dinaintea nopților lor de dragoste aceleași gângănii le
toamna, doamnă
îți mai aduci aminte doamnă cum te așteptam cu toamnele în gări când se plimbau pe peron acarii cu mâinile la spate privindu-și în geamurile vagoanelor chipurile de mareșali exilați
în memoria ta
numele tău nu-mi mai zvâcnește în tâmple doar degetele mai caută în întuneric conturul omoplaților tăi prietenii cred că tremurul mâinilor e un semn de nerăbdare și de
(pe atunci credeam)
mi-e dor să te cunosc pe-același pat de ceară în care am topit versurile nepricepute ale poeților francezi când ție ți se părea că bohema e un lucru de sfârșit și de partea ta stătea ca un
Sub pseudonim
...în acea zi pentru că mă simțeam prea bogat de tine m-am hotărât să te vând la chioșcul din colțul străzii știi acela de unde cumparai tu ziarul în care eu semnam sub pseudonim
Sub pseudonim
...în acea zi pentru că mă simțeam prea bogat de tine m-am hotărât să te vând la chioșcul din colțul străzii știi acela de unde cumparai tu ziarul în care eu semnam sub pseudonim atunci
Contorizarea mastilor
aproape tot se stinge peste ape tu chemi întruna tancuri cu șenile vin viezuri mari în creier să îmi sape tăcerea ta și recile reptile se mai preling înfășurându-mi vene sfârșind din pulsul meu
îngerul nedus la biserică
nu-mi dau seama ce demon stă aplecat asupra mea nu-l cunosc nici pe îngerul ce mă păzește de multe ori stau la masa lor de joc și țin scorul tu ești frumoasă daca aș striga te
Marea literatura
marea literatură o fac bărbații pentru că ei știu să mintă frumos și cuvintele mele așezate pe umărul tău sunt ca niște șoapte spuse într-o cazarmă veche recruților plânși de prea
Descompunerea in silabe
mobilele din casa bunicii se vând en gros răbdare nu mai are nici praful să scrie pe fiecare în silabe se mai des-compune doar mâna trecută peste ele