Poezie
Înger căzut
1 min lectură·
Mediu
Viața este doar o floare
A cărei petale cad pe rând,
În urmă rămân vorbe goale
Vise care au trecut prin gând.
O adiere de vânt trece prin minte,
Amintirile ce au rămas pe rând..
Se trag ca grâul din linte,
Nimic nu mai lasă în gând.
Căldura soarelui e rece,
Nimeni umblă peste tot,
Luna pe cer vrea să înghețe
Peștii în mare nu mai înnot.
Se înalță la cer un înger,
Ce a stat puțin pe pământ.
Din înălțime coboară unfulger,
Aici a fost iubit mult.
Tăria în loc se oprește.
Privește.Rămâne uimită.
Minunea se-nfăptuiește,
Un înger pe ea o imită.
În sus o petrec amintirile.
Iar zboru-i lin și se înalță,
De jos o urmăresc cu privirile
Îngeri ce de la ea învață.
Se înalță până în nesfârșit
Cerul se deschide în fața ei
De sus, de-acolo a venit,
Acum se întoarce la îngeri și la iubire...
022.284
0
P.S. : Un coleg care iti iubeste poeziile