Coboară din cercul prietenilor,
Dacă poți, adu-mi un covrig,
Merge năstrușnic împletit
În aburul degetelor mele.
Nu știu unde sunt frumoasă,
Dar știu ce vezi tu la mine
Și mi se pare un troc
Despre estetic mă întreb
Unde își ține lapsusurile,
Cum bate palma cu nemiluita
Și de ce frige haloul lui de estet?
Asupra acestui simbol
M-am așezat confortabil
Până mai ieri,
Când aveam
Fața lui mi-a spus:
Uită totul…
În afară de ce-ai învățat.
Nici luna nu răsare de capul ei.
Noi privim sus, prin ocheane,
În piezișul nopții
Și-o facem s-apară.
Cu cât e mai greu,
Cu atât e
