Dina Calin

O sa incerc. Acu\' lucrez la episodul 9. Cind o sa termin povestea voi reveni.

Multumesc.

Glumeam. Multumesc. Ma bucur ca ti-a placut. Asta ma obliga, fireste...
Succes si tie!

Livia multumesc pentru efort si pentru feedback. Intr-o zi poate voi rescrie mai multe pasaje din povestea asta. Nu public aici chiar primul draft al fiecaruia din episoade dar in ansamblul ei povestea este inca in proces de formare. Simt ca are parti mai reusite si parti care pot fi imbunatatite. O voi face insa cind va fi totul gata, altfel s-ar ptea sa nu mai termin niciodata.

Ii lipsesc caciulitele cred si virgulitele si l-au pus acolo si n-am timp acuma sa le pun. Sau cauta la textele mele ca si de-acolo cred ca poti sa-l vezi.

Sper ca nu ti-a cazut greu la stomac ce-i mincat. Vezi episodul 7 sa-l servesti cu ceva mai usor...:)

Ficatul creierului sufletului meu... superb spus...

Fiara este o alta latura a personalitatii eroinei, care o stapineste in cea mai mare parte a timpului.

Stiu. Si poate ca si el stie. Dar nu crede. E greu sa crezi pina nu vezi dar s-ar putea ca daca nu crezi sa nu mai apuci sa vezi niciodata. \"Labor onmia vincit improbus\" nu mai e un proverb azi la moda. Totusi copacel, copacel, functioneaza ceas de mii si mii de ani. Libertatea este mai ales in sufletul nostru ca si conditionarile.

Iuliana

Kukoasa iti face cu ochiul
dar nu te grabi
in cel mai rau caz vei petrece o eternitate oricum cu dinsa in brate sau dumneaei in brate cu tine
poate vezi ceva ochi mai frumosi in multime
poate vezi un dans mai putin sinistru pe drum
macar cind iti va veni ceasul
sa ai ceva frumos la care sa visezi pe ultimul drum.

Kukoasa e chelboasa si urita
parul nu si l-a mai spalat dinainte de ultimele glaciatiuni
Doamna din avion pare a fi mareata
de aproape ii pute gura
dintii ii sint sparti si galbeni
risul nefiresc

sau poate nefireasca e viata?!
oricum insa mai bine sa te bucuri de ea
asa cum e
atita cita e
nu dureaza in medie mai mult de cinci minute,
cine stie daca mai ai bani sa mai cumperi un bilet

unde mai pui ca undeva pe sub vre-un scaun
se gaseste si o parasuta multicolora...:)

Iuliana

Cu timpul o sa o chemi din ce in ce mai rar si ea o sa se apropie din ce in ce mai mult. Cind o sa o vezi la usa, imbracata in negru si cu coasa in mina o sa vrei sa-i trintesti usa in nas si ea o sa treca prin ziduri. \"De cind ma chemi si acuma ma alungi?\" o sa te intrebe. \"Nu-i frumos sa-mi faci asta Iuliane!\" Dirdiind din toate incheieturile, uitind cit dor, o sa cauti sa fugi si picioarele n-or sa te mai tina.

Mai bine ai rabdare, toate vin la timpul lor... Pina la plecare poti sa faci ceva cu tine, poti sa te uiti pe tine in daruirea de sine. Vei cunoaste atunci fericirea. Crede-ma caci ma cheama Iuliana.

Nicolae,

ma bucur ca ai citit povestea mea. Dar amindoua fetitele voiau sa fie mame. Povestea mea este despre rezolvarea unui conflict prin renuntarea la ambitie. Despre prietenie si indiferenta si efectele ei asupra inimii... Despre a invata sa pierzi pentru a cistiga. Despre conditia celui sentimental in lume... Mai stiu si eu...?! E intr-adevar o poveste simpla.