Poezie
Dragostea,explicație stiințifică
2 min lectură·
Mediu
Întâi iubim,
Apoi e răutate,ură și dispreț.
Iubirea,dragostea și alte lucruri fără preț.
Apoi murim.
Întâi iubim,
Prima dragoste o vezi în ochii aceia dulci
Ce tremurau scăldați în lacrimi, a speranțelor dragi
Și în căldura brațelor ce te ținea strâns de fericire,
O dragoste atât de mare,măicuța si a ei bucurie,
Și apoi...murim.
Întâi iubim.
Tot dragoste e aceea, la un prim sărut,
Este cel mai dulce si nepăcătos fruct.
Apoi murim.
Întâi iubim
Dragostea sfântă cea de frate,
Mare chin de îl ai departe.
Aveți grijă să vă uitați in spate!
De nu? lucrurile rele frăția vă desparte
Și apoi murim.
Întâi iubim
Cine nu iubește atingerea lui sau a ei,
Atingerea ce crează fluturii dragostei?
Finețea dragostei într-o simplă atingere
Este un simț important de iubire.
Și apoi murim.
Întâi iubim
Ceea ce vedem și ceea ce visăm,
Ochii dragi ce ne face să zburăm,
Corpul întreg,părul bălai și fața tânără
Ele greutățile și răutatea o spulberă
Și apoi murim.
Întâi iubim
Sărutarea,schimb de gusturi,
Vorba lungă,se transformă-n sărutări.
Nu este dragoste fără gustul ei,
Simț important al dragostei
Și...apoi murim.
Întâi iubim
Mirosul ce ne urmează mereu,
Între simțuri...un zeu.
Îndrăgostiți suntem de mirosul ei,
Mirosul fin ca și... al unei femei.
Și apoi murim.
Întâi iubim
Acel tânăr surâs a unui mic copil
Ce îl ți în brațe și simți un suflet juvenil,
Ce îi vezi puritatea în ochi
Și bătrânețea în mâinile vechi
Întâi iubim
Să îi vezi crescând mari.
Navigând pe marea vieți ,tineri marinari.
Amintindu-ți și ție
De tânăra copilărie,
Apoi murim.
Întâi regretăm
Bătrânețea și copilăria demult trecută,
Tinerețea prea mult iubită
Și apoi iubim...
Bătrânețea alături de cineva drag nouă;
Copi ,nepoți ca a ploii rouă.
Și apoi urâm
Ce nu am putut iubi
Și că a venit vremea a muri
Și apoi murim...
Și renaștem în inimile și visele lor,
Chiar de ne face să plângem de-al lor dor.
Și la sfârșit iubim
Chiar de noi...murim.
00919
0