Esti gand,
Esti fulg in asta iarna,
Ce cazi din cer in zi, in noapte,
Ca o mireasma se rastoarna,
Faptura ta, a tale soapte...
Carare faci cu a ta umbra,
Alergi intruna fara stare,
Cand gandul
Viata,
Lacrimi si durere
Aste zile ale mele
Una buna...restul rele.
Stau parinti cu-ai lor copii
Aste vremi demult le stii
Tot ce-a fost,
Cu-o noapte alba,
Amintiri ma tot intreaba.
Nu
De dorul tau
Ma usc mereu
De setea ta...altcineva
Traieste-n mine fara tine.
Se-aprind lumini in cer
Eu intr-un colt stingher
Pandesc lucirea ta
Cometa...umbra ta,
M-ascund, sa nu te
Nopti intregi, clipiri de vise,
Amintiri, trairi, uitare,
Toate-ascund multe inchise
Intr-a vietii intristare .
Ma tot uit si-acum la ele,
Ma aplec pe-a vietii soarta,
Leg dreptatea in
Lasat-am tot,
La un cuvant,
Fara sa fac vreun juramant,
S-ajung sa fiu acest strain,
Sa gust adanc un vechi suspin,
Fara de nimeni sa traiesc,
Pe toti asemeni sa-i iubesc
Adevarat e ca nu-s
Acum e tarziu
Dintr-oadata
Imi vad un pustiu
Viata toata.
Te vad oh,
O umbra frumoasa
Un dor ce din greu
Ma apasa,
Mormant facut
De-amandoi
Dar mort sunt doar eu
Si-aste ploi
Pasind in
Incerc sa traiesc,
Sa uit, sa iubesc,
S-adorm in tarziu
Pe sanul tau viu,
Sa nu mai visezi
In nopti ce le pierzi,
O clipa macar
Sa fug de amar,
De ochi ce ascund,
De pasi ce patrund,
In
Fulgi grei, se-aud, cad iar,
Se-nghesuie in asta iarna,
O despartire \'ast amar
Ma rascoleste, ma rastoarna.
Respir adanc portia mea
De aer rece la fereastra,
Privesc afara, viata
Mi-aduc aminte, de-un copil,
De joaca lui in dimineata,
Cum ametit de-al noptii tril,
Se cuibarea in asta viata.
Multi par c-ar vrea copii sa fie iarasi,
Sa-si lase tot, ani adunati la
O noapte vine, alta trece,
Singuratati la sfat cu mine,
Le tot alung, as vrea sa plece,
Cand una pleaca, alta vine.
Asa ma stiu dintotdeauna,
Asa voi mai trai o moarte,
Am vrut o viata, numai
Si ca sa vezi chiar dragostea
Nascuta-n neancredere...povesti,
Mi-a dat nelinistea cu setea
Cand am trait si m-ai mintit,
Ca ma iubesti...
Cum sa mai scap din inclestare
Ma fugareste moartea
Am fost satul de viata
Satul de umbra-mi moarta,
Satul de asta lume
Mereu sa ma desparta.
In mine adierea
Unei vieti trecute,
Asterne iar tacerea
Pacatelor facute.
Trec ani intregi si
Zbucium mult, cadere multa
Ganduri negre, vagi sperante,
Toate mintea o incanta
Cu-ale clipei nonsalante.
Binele facut cu raul,
Intr-un pat zace iubirea
Cer amestecat cu haul
Trecerea cu
Si daca tot ai rasarit
Cand eu tindeam spre asfintit
Pesemne ca n-au mai rabdat
Nici stelele un innorat.
In disperare eu chemam
Iubirea. Numai una
Cand in nimic nu mai credeam
Mi te-a adus iar
Ma-nvata sfintii sa nu cred
Cand eu de tine ii intreb
Si rad de mine ca-s nebun
Ca te iubesc.
Tot ei imi spun
Sa nu ma-ncred in ea.
Femeia,
Ca-n focul gheenei da scanteia
Ca mistuie tot ce-a
Dar te simt
cum ratacesti
cand ma iubesti
si-mi pare rau
de gandul tau
iubirea mea curata
cu-a nemuririi poarta
blestem
ce-am fost
ce sunt
ce-oi fi
de nici nu pot
acum privi
ca-s
Cuvinte vechi si de demult
Acelasi el, nebunul,
Traind prezentul in trecut
Ca mine inca unul.
Imi povesteste viata lui
Cu tine inceputa,
Eu lacrimand...dreptatea lui,
Pe fata-i abatuta.
Oh,
In ziua aceasta
Ce-aduce-un sfarsit
Mi-alcatui pedapsa
La tine venit.
In coltul hartiei
Astern amintiri
Din plasa maniei
Acestei vechi firi.
O noapte alba
Si-nc-o zi
O alta viata
L-a mea