Florile de la Jimmy erau pentru ea...

Era evident că avea să mi se întâmple și mie, odată. Așa se întâmplă dacă te joci cu Dumnezeu. Sau... de-a Dumnezeu. Îți mai dă câte una după ceafă, să te mai trezească. La mine în bloc stau numai familii zgomotoase. Mereu aud țipete, certuri, scandal, copii urlând, bărbați înjurând, femei gemând. Din când în când mai vine, ba poliția, ba instalatorii, ba câte un vecin nemulțumit, ba dracu să îi ia. Cam o dată pe an, se mută cate un vecin nou. Cam o dată pe an, ni se atârnă, la ușa de la intrare, un prosop negru, în semn că a mai dat cineva colțul. Ieri, când am ajuns acasă, cu flori de la Jimmy, roșii și două cutii mari cu pizza, am văzut, din nou, prosopul negru. Dumnezeu să-l ierte. Am ridicat din sprâncene. Ce, a trecut, deja, un an? Anul trecut un bărbat și-a omorât soția pentru că găsea mereu cada înfundată, din cauza părului ei blond și prea lung. Acum serios! Nu poți să înfunzi cada chiar de fiecare dată. Adică, zice omul o dată, de două ori, dar mai dă-te dracului... și, halt, belegata. Cu capul tăiat, ce păr să îi mai cadă. Înspăimântător, stiu... numai că românul are umor. Pai, ce mai mâncau italienii ăia lângă fetițele noastre, moarte, înecate și puse la prăjit, pe plajă... ohooo... Când am intrat în scară, Cristina, de sub noi, tipa cu care, cel puțin fictiv, mă înțeleg destul de bine, era în fața ușii, cu Andrei. Andrei nici măcar nu ar trebui să aibă un nume. Este prea mic ca să fie o persoană, plus că țipă încontinuu, deci... În sfârșit... O întreb pe Cristina, cine a mai murit, de data asta. Cică una de s-a mutat acum o lună. Nu era ea fată prea cuminte. Cică, în fiecare seară o vizita câte unu, cu mașină proaspat spălată. Pai, de unde știi? am întrbat eu. Mi-a spus tanti Aglaia, de la doi. Știi? Aia cu părul alb, de stă pe față? mi-a răspuns Cristina. Ah... Și, cum a murit? întreb. Tanti Aglaia nu a murit, zice Cristina , mirată. Nu, Cristina, fata! Ah, păi, cică a alunecat în baie și s-a lovit cu capu\'. Dar ce fel de femeie să primească în fiecare noapte câte un bărbat. Adică era un fel de bordel la noi în bloc, înțelegi? Înțeleg,îi spun, dar... Nici un dar, așa îi trebuie sclerozatei, dacă se tot desfrânează la B10, aici. Păi și, era vre-unul dintre ăia de o vizitau, de vină?, încerc pentru ultima dată... Păi ce treabă aveau ăia, a murit, a fost un accident. Îi priveam buzele Cristinei cum continuau să mi-o ponosească pe săraca curvă și mă gândeam că moartea ei nu a avut nici un pic de legătură cu viața... și cu toate astea... Până a terminat Cristina de vorbit, a venit și tanti Aglaia de la 2, cu părul alb, știți... Cică nu la aia veneau băieții, la una de lângă ușa ăleia. Cică asta care a murit stătea aicea de mulți ani, avea flori cu un bilet pe care scria Jimmy și două cutii mari cu pizza pe masă... Cică a luat-o Dumnezeu că era prea singură...