...cu zaharina

Am zambit cand l-am vazut intrand in cafenea. Era asa cum il stiam de o viata, bland, impasibil si frumos. A trecut pe la bar, a zambit cheleritei, l-a salutat pe barman, apoi s-a asezat pe scaunul din fata mea fara sa ma priveasca. Ce neinsemnata ma simt cand sunt cu el. M-a intrebat cum sunt, privind o pipita de la masa de langa. Nu i-am raspuns. Asa face el, se joaca cu lumea, joaca lumea. Ce mare actor! \'\'Cum esti, a intrebat? Esti surda?\'\' \'\'Sunt bine.\'\' \'\'Esti bine, o pula! Esti frumoasa, ce-ti pasa tie de restul...\'\' \'\'Imi pasa de tine.\'\' Parca nici nu m-a auzit. Asa este! Auzim numai ce vrem, nu? A luat telefonul si a inceput sa butoneze. Si-a cerut scuze rapid, ca tre\' sa trimita un mesaj. \'\'Ce va aduc de baut?\'\' \'\'Eu ca de obicei, domnisoara... apa plata si o cafea, cu zaharina si lapte.\'\' \'\'Imediat!\'\' De fapt eu sunt cea mai vorbareata si mai activa femeie din lume, numai ca, acum, fuck... orice as fi vrut sa spun mi se parea o tampenie. Mi-am aprins o tigara si... \'\'Putina dragoste, cand facem si noi?\'\' \'\'Ce?\'\' \'\'Ce?!? Ce-am zis, dom-le, ce tu nu faci dragoste?\'\' \'\'Ba da dar... nu, nu facem!\'\' \'\'Nu-mi rezisti...\'\' Stiam si eu, sa ma scuteasca cu excesele astea de individualism, egocentrism si narcisism, si dracu\' sa-l ia! Ce l-as mai saruta... Buzele lui sunt foarte fin conturate si nu si le umezeste niciodata. Stau ostentativ, senzuale si reci, in fata ochilor mei umezi. Au o culoare rozie, da, roziu glaciar... \'\'Ma insor!\'\' \'\'Poftim?\'\' \'\'D-aia te-am scos la cafea, sa te anunt ca ma insor, cu una din Campina, Ioana, fata primarului dintr-un sat de acolo. O provinciala bogata si proasta. Poarta dres plasa si pantaloni scurti, poti sa crezi?\'\' \'\'Te insori?\'\' \'\'Hai, nu imi arunca priviri d-astea, ce sa fac, mai bine una mai proasta decat una mai desteapta. Regula numarul unu. D-aia nu te inghit eu pe tine, esti desteapta, plictisitor de desteapta. Pai de o nevasta trebuie sa razi cand nu mai ai ce sa faci, nu?\'\' Problema era ca vorbea serios. Nu competitie, nu alianta, nu reciprocitate, nu nimic... un clown cu dresuri plasa, de care sa razi... Cred ca eram alba ca varul, nu imi aduc aminte continuarea discutiei.... Am simtit mana lui mangaindu-mi degetul rece si inclestat de care imi sprijineam tigara. \'\'Ela, Ela, era o gluma, iubito! Ce dracu, asa ma stii tu pe mine? Mi-a fost dor de tine, ti-am spus?\'\' \'\'Nu mi-ai spus. Lasa, nu-mi mai spune...\'\'