Poezie
Până atunci
1 min lectură·
Mediu
Până atunci
O frunza uscată
Pe lacul mort
E tot ce mă-mbată,
E tot ce suport.
Până atunci
Doar noaptea eternă
În lumea pustie
Cu fața în bernă
Lumină să-mi fie...
Până atunci
Un munte de piatră,
Pământ înghețat,
Un foc stins în vatră
Și-un secol uitat.
Până atunci
Doar marea secată,
Þestoasele slute
Și-o fată-necată-n
Cuvintele mute.
002.966
0