Poezie
Doi nebuni murind de frică
1 min lectură·
Mediu
Caută-ne-n așternuturi
Dimineți pictate-n nuduri
Care ale noastre
Nu-s.
Tot ce ne-a rămas s-a dus.
Vezi?
Am cuvinte pe tavan,
Le-am păstrat ca paravan
Pentru nopțile pătate
Cu beții și sticle sparte.
Þi-am păstrat forma pe perne
Să-mi lipească vise-n gene
Și-ntr-o scoică ți-am închis
Melancolicul surâs.
Și-mi îmbat singurătatea
Pe cărări străine noaptea;
Doar ea-mi ține de urât,
Restu-s… prieteni de-mprumut,
Ce nu-și pot mai mult a plânge
Decât propria lor cruce.
*
Noi nu suntem, noi am fost.
Un cuvânt cam fără rost,
Când,
Unu plus unu făceau copii,
Noi ne țineam de nebunii.
Ne-am prins degete în uși,
Dar pe nori aveam culcuș.
Și puteai să juri că-i bine;
Eu cu tine, tu cu mine -
Doi nebuni și-o lume mică.
Și-acum totul e la fel.
*
Doi nebuni murind de frică.
001.084
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Diana Panfiloiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 135
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 34
- Actualizat
Cum sa citezi
Diana Panfiloiu. “Doi nebuni murind de frică.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/diana-panfiloiu/poezie/13952319/doi-nebuni-murind-de-fricaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.