Poezii

urletele mele nu se aud, ele cad. sunt ca o grindină blestemată. când se strivesc de țărâne, le auzi propriul urlet căzând. grăunțe de gheață ce le-am născut cu buzele zboară invers din nou, se

si iar am ajuns sa ma doara... un calcai si un suflet ca am mai multe... unul pentru fiecare cuvant ce il scriu si apoi il arunc in recycle bin.... nu ma doare de el....gasesc eu

caut o mana a unui copil speriat de ploaie... sau mana ta care imi canta de dor...

Gotic Au adormit ploile nefaste in poala unei umbre goale. Ma strapung dureri autumnale Cu forte nebanuite si tandre, Cad in genunchi incremenita De frumusetea nesfarsitului

Si-am privit in intuneric la timpul care doarme, Adormea si pamantul tinandu-ne pe palme, Si zicand cuvinte goale inchid usa dupa mine cazand in ape adanci de suflete pline. Monstruozitati

Ce sa iti cer tie, inger deprimat? sa cazi din nou de pe pietre si sa te prabusesti inspre mine iar eu sa tac si sub aripa ta sa caut sa ascult ploi si sa te las sa imi adori

Sete de flacara ce arde necontenit In privirile pale si ascunse Trupului de ceara; Se va topi… Cauta farama de lumina Ce-l va stapani intr-o singura clipa Eterna, Ultima lui sansa De a

Am împietrit în fața unei fericiri cadaverice, Paradisul unor deșerte închipuiri e casa mea Și mă simt exilată între prea mulți pereți în culori șterse, Între horoscop și viața aleg Să fiu

Catre Galateea din tine... Iti stiu toate timpurile!.. Iti stiu ideea care te adora in mod nelinistit si satiric in fata suferintei tale de amplitudine negativa... Dar eu sunt

Pe urma ne vedeam din ce in ce mai des; Tu zburai catre cea dintai secunda, eu cautam sa o pricep si sa o sfartec. Tu vroiai sa o traiesti inzecit, eu vroiam sa o sfarm, sa nu ne mai

Mergi in sens opus gândului Descompus pe axele cotidianului tău. Forte nestăvilite te aruncă Sub unghiuri înșelătoare în Gravitația încercărilor De a renunța. Dar te trezești în

Rumeguș de gânduri străvezii Alungă râuri și bunuri neglijate De muritori și zei; Rămânem singuri între viermi Muti și albi.

Pământiu și sumbru, Static, dar exact și chiar pustiu... Mă luminează, Dar mă retrag în colțul opus Și tac Și mă uimesc Și văd... Mă ascund de real și obișnuințe Și stau și tac... Murdar

Copacul La umbre ce-ncanta zambete si vise, Departe de tot ce-nseamna o lume, El se leagana printre cuvinte zise, Mangaind nesfarsitele satului turme. Secole a vegheat pamantul si

Oameni Trupuri descompuse de putrefactia sufletelor negre inca din nastere danseaza pe o muzica fara ritm si final, valseaza intim si dezgustator si rad de betia lacrimilor lor si nu