Jurnale

Te iubesc... Si sprancenele mele inegale, si dintele meu rupt de coltul mesei, si vasul de sange spart in ochiul stang ca am stat iar prea mult in fata calculatorului incercand sa iti mai scriu

-am spus nimic. -dar am auzit totul! -poate pentru ca zburai spre mine.. -era cerul, dar era de smoala...poate de toamna... -stii cat am vrut sa pot canta, dar eu nu am avut aripi... -eu nu

Si daca ar exista inca un cuvant, dar sa fie rostit in soapta... Ca o adiere de vant in toamna parasita de frunze. Insa stiu ca nu exista nimic decat fiorul despartirii, o mana care flutura in aer un

Si era tacerea....Tot ce inconjura chipurile noastre dezbracate de prejudecati si obosite de fumul de tigara ce apasa mai mult decat un gand care ma bantuia... Daca nu ar fi fost el? Cine i-ar fi

I-am mai zis inca o data sa iasa din camera, sa ma lase in pace. Incepea sa imi fie ciuda ca nu aveam nimic. De trei zile se ruga de mine sa mananc. Dar nu vroiam sa o vad nici pe ea, nici

Si imi dau seama ca nu are rost sa stau fara ciorapi in casa... De ce sa imi fie frig? Nu are rost sa lenevesc pe canapeaua din camera parinilor privind la televizor reclame tampite cu copii murdari