Poezie
Amurg de toamna
1 min lectură·
Mediu
Amurg de toamna, fumuriu si tandru
Cu flacari pe cer alergand,
Lumina difuza pierduta in aer
Eterul de plumb tremurand.
Amurg de toamna, sange si cenusa,
Ningand din cer, cu lacrimi de rubin,
Ca un suras timid, sfasietor de dulce
Imi umpli inima de ceata si venin.
Intr-un amurg de toamna te-am intalnit pe tine,
Erai mandru si rece, sus, pe un piedestal,
Si n-aveai sentimente pentru nimeni.
Erai o stanca, eu,la picioarele-ti un val.
Si te-am iubit de-atunci,fara sa-mi pese
Ca n-ajungeam la fruntea-ti s-o sarut
Dar tu nu ma puteai iubi pe mine,
Si-ncet, am devenit trecut.
Azi,intr-un alt amurg de toamna,
Patat de frunze ruginii si nori,
Iubesc pe-altcineva ,si sunt iubita.
Dar ma gandesc la tine uneori...
002.403
0