ai mușcat cu a ta gură
dorința-mi prematură
și-ai strivit cu a ta talpă
a mea patimă bolnavă.
te-ai aruncat, te-ai înfipt
și răsucit
in ființa mea naivă
și setoasă cum erai
te-a luat in
Între noi e numai toamnă,
Vise triste te condamnă,
Ceru'-i gri, vinu'-i maro,
Totu'-ncepe cu zero.
Ce de vifor și de jale,
Ce de dor, dorul trăsare.
Ce de mine, fără tine
Ce de plânset,
Vino!
să ne-adorăm
păgâna mea din lut
ajunși în prag de comă
loviți de-un zbierăt
mut.
Vino!
să ne-njurăm
vitala mea durere
cu spini artificiali
cu lacrimi
și sechele
…vino!
