Poezie
Exilul in timp
1 min lectură·
Mediu
Imi vad incet chipul arzand
in sfere ale durerii
uitate demult.
Resping gandul la tine
resping gandu-ti la mine;
eu ma resping din fire.
Sub pleoapa grea
eu am sapat mormant
sa nu mai vad, sa nu mai plang.
Am contopit visul cu realul,
eu prost nebun.
Exclud banalul.
Imi asez trupul greu
pe aratatorul abisului
ce ma indica-n timp.
001847
0