Deliu Stejan

\"o masca rade
o alta
previzibil, plange

o comisura a ochiului in sus
o alta cazanda

acolo sunt, in mijloc, daca priviti...

din loja cineva comanda un ranjet urat
intre cele doua acte,
tocmai cand incepusem
sa plang frumos\"


Daca!
Daca \"nu\", atunci nu ma lua in seama.

Uite, DoDu, departe de mine astfel de suparari. Altceva m-a nelinistit, ceva \"scurs\" din alta zona si anume un gen de moralitate indoielnica. Dar nici nu mai conteaza, singurul sentiment pe care mi l-ar \"smulge\" (cu totul altcineva, in acel caz) ar fi: MILA.

Scrisul vine ca o prelungire a degetelor mele, e o manifestare exterioara a taciturnului. E! Nu poate fi distrusa decat odata cu mine. Sunt eu, oricum as fi, mediocru, ambiguu sau incalcit. (stiu, uneori s-ar cere sa atasez si o harta a locului unde sunt, a amplasarii mele fata de \"Emma\", dar nu-mi place, personajele m-ar gasi foarte usor si..., asa ca intotdeauna le las placerea de a ma descoperi, fara sa le ajut, iar daca acest lucru s-ar putea intampla in aceasta viata, atunci: \"Evrika!\". Nirvana!

Merci pt. discutii, chiar interesant. Mai ziceti, domnilor!
ok, Pan.

Acum mi se intampla un gest rar, involuntar: grupul degetelor inradacinate intr-una din palme parasesc \"mouse-ul\" si urca pe butoanele tastaturii, spatiul in care simultan se intalnesc cu toatele si incep sa miste sacadat, fara ca eu sa le dau voie, ci doar sa nu le opresc: este totusi un eveniment, o suita de comentarii sub un text pe care l-as fi incadrat: \"proezie\". (Dar de unde atata bogatie?) Si le las sa miste, sa scrie probabil, fiindca un cot labritic al unei emisfere cerebrale s-a infundat cu tensiune. Asa ca zgarcitul, singuraticul, taciturnul ucide cu propiile-i degete ignorantza asternuta in particulele de praf de pe tastatura:
1. Comentariul nr.1: descoperitorul (estetic: - spatiat, aerat, simpatic, generos, multumesc pentru stelutza-manutza) iar raspunsul la intrebare ar fi: da, asa mai rarutz, probabil ca da.
2. Comentariul nr. 2: urmaritorul, incoerent, parca se contrazice pe sine, spune: \"greseala de tastatura\" apoi spune ca se voia a fi cuvantul \"cotii\" pentru ca nu sunt \"dantura\", adica \"colti\". O mare contradictie.
Mentionez: \"cot\"= s. neutru, pl.\"coate\", insa mi-am permis sa-l \"masculinizez\", asadar \"cotii\".
\"labirint\", devine \"labrintic\", fara acel \"I\".
Iata-ma-s didacticist, desi nu-mi place, insa Comentariul nr.2 a cerut-o si nu voiesc sa-l ignor.
Nu stiu care e ucenicul cui, observ insa o \"umarire generala\" (fara reclama) prin:
3. Comentariul nr. 3: unde spun \"fara violenta! si fara injurii, ca eu nu v-am injurat.
4. Comentariul nr. 4:- tensiune (daca nu erau agresiunile verbale le-as fi propus exploratorilor, poate, sa ma accepte in tandemul lor, dar se pare ca nu exista nici un tandem)
5. Comentariul nr. 5: un pseudonim terminat in vocala \"a\" imi incolteste ideea ca ar fi vorba de un alt urmaritor de gen feminin. Ma voi lamuri si cu aceasta.


Acestea fiind spuse, spun si eu: ce enervant am fost!, degetele se retrag usor spre mouse si pe tastatura se va asterne probabil o alta rafala cu particule de ignorantza.

Pornisem cu alte ganduri, insa acum chiar mi-a pierit cheful sa mai spun ceva (o fi si acest 1 aprilie de vina). Un singur lucru vreau sa va spun domnilor: va rog, nu aici!
Noapte buna!

Bineinteles nu mi-am permis sa-ti scriu ceea ce a iesit in urma descifrarii parodice a textului de mai sus, care dealtfel, mi-a placut prin franchete si prin libertatea cuvantului.


Consider ca bine venite parerile tale, un mic amendament ar fi dupa cum spunea si RaduLucian: atacul la persoana. Altfel, din orice critica obiectiva, inveti, orice sut undeva... te poate impinge un pas in fata. (poate \'pas\' e prea mult spus, oricum, cred ca nu e comod sa te implici, sa spui ce ai de zis, sa consumi o anumita energie si timp pentru a-i ajuta pe altii). Suntem atat de multi aici care am avea ceva de spus (ma refer la pareri) insa ne ingradim in timp, orgolii, ignoranta, ambitii, sfidari, rafuieli, egoisme, si multe altele, energii negative, in fond, concluzionate in taceri.
As spune ca in afara timpului efectiv,(a banilor) restul sunt: motive.
Si tu ti-ai exprimat parerile cu sinceritate, asa ca cel putin din partea mea: jos palaria!
Eu m-as considera primul dintre cei \'virtual\' enumerati,(nu cunosc pe nimeni personal de pe acest site si nici nu intentionez sa acuz pe cineva de \'neluare\' de atitudine, in fond, fiecare cu ale sale) si aceasta pentru ca am un timp(cateva luni) de cand urmaresc ceea ce se intampla pe poezie. ro, fara a ma implica decat cu texte, fara vorbe. Ceea ce ma face sa ma simt putin las si sa o recunosc in maniera in care tu iti exprimi parerile, adica: sincer.
Nevoie, este cat incape, de cineva ca tine, (cu un grad de implicare in masura posibilitatilor). Tacerea (atunci cand ai ceva de zis si o \'adopti\')e comoda si poate ignoranta (nu mai enumar motivele ignorantei).


Si pentru ca tie ti-am scris si uite ca m-am indepartat de subiect, iti marturisesc: toata admiratia pentru atitudine, si pentru proza foarte buna pe care o scrii. Si pentru ca sunt zgarcit la comentarii, poezia \"Calaretul prin timp\" mi-a placut mult. Sa-ti spun ce-am vazut (imagistica poeziei): o specie rara de barbat cu puteri patrunzatoare si ferme de liana (fara a privi dintr-un unghi simbolist-indoielnic aceasta forma a vegetatiei, ci din contra, emana o putere de cuprindere) la limita iubirii unice si eternitate. Si probabil un soi de implinire voita.
Si calul: libertate, timp, lipsa ingradirii.

Mi-a placut.

Un taciturn singuratic.

Parerea unui membru taciturn.

Siteul poezie.ro: e in primul rand UTIL si apoi e un INOCENT, un loc in care spiritele se cauta unele in altele, se suprapun, se intersecteaza, se ranesc uneori, se plac sau se detesta, insa SE EXPUN si cei ce vin din afara sa loveasca, nu sunt altceva decat vanatori de suflete. Ce fel de rau poate aduce acest site? Ce vina are el, poezie.ro, care ii gazduieste si pe tinerii care vor sa scrie, (si o fac asa cum stiu ei), dar si poeti si prozatori adevarati? Probabil poarta vina libertatii de exprimare si expunere a gandurilor. Si asta e rau? Adresez intrebarea oricarei persoane cu putere de judecata, incepand de la acei tineri \"lipsiti de experienta\", pana la
reprezentantii cei mai de seama ai culturii si ai literaturii romanesti.


P.S. Diacritice? Sa fim seriosi!

Cu adevarat interesant.
Citind printre randuri, am incercat in sine o descifrare, si am obtinut o parodiere a textului.
M-a amuzat.
E chiar interesant.