timpul topește îngerii…
stătea zâmbind pe un capăt de bancă în lumina dulce-amăruie a rozelor în adierea simplă a secundelor în freamătul umed al gândului în zborul limpede al visului… m-am așezat lângă înger și
0
2
început de înțelegere...
o scânteie zboară în fum de țigară un gând, o nară intelectu-i o tară…
0
0
Toate cele 2 poezii sunt incarcate
