Poezie
Lumina lunii în întunericul vid
1 min lectură·
Mediu
Luminează-mi din nou calea,
Că din nou plutesc în gol.
Care îmi este chemarea,
Cu un suflet așa gol?
A înghețat până și iarba,
Simt că totul e degeaba.
Părul este înghețat,
Sufletul e degerat.
Totul este mult prea plin
Și prea gol n-același timp.
Simt un miros vag de pin
Și iar gândesc un răstimp.
Negru este peste tot,
De-ntuneric nu e loc,
Totul a zburat pe loc,
M-am simțit ca un netot.
007
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Darius Ioan Viziteu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 74
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Darius Ioan Viziteu. “Lumina lunii în întunericul vid.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/darius-ioan-viziteu/poezie/14204270/lumina-lunii-in-intunericul-vidComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
