Poezie

Versatil

1 min lectură·12 ianuarie 2022

Mediu

O văd în fața ochilor ca pe o egerie

Îmi inspiră dragoste și dragul de a mai scrie o poezie

Nu m-a crezut când i-am spus pe cuvânt

Câ ea este îngerul meu păzitor pe pământ

Am iubit o fată la fel cum iubești răsăritul de la mare

Sentimente rare care se pun în mișcare si prind culoare

Până când se întâmplă inevitabilul și dispare

Sentimentele se transformă în fiare și nu crezi ca mai exista vreo scăpare

Ai fost în sufletul meu până mi-ai zdrobit inima

Credeam că ești sprijinul meu dar de fapt erai capcana

Îmi spunea ca mă iubește da vorbea cu altcineva

Am fost în capul tău, dar nu și în inima ta

Dacă ești o păpușă vreau să mă joc cu tine câte zile voi avea

Vreau să ieși din creierul meu dar tu te-ai pierdut în mintea mea

Am avut o inima de aur pana când mi-a furat-o moartea

Și mi-a zis ca voi primi una la fel doar când voi întâlni cu adevărat dragostea

00924

Darius Cuc. “Versatil.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/darius-cuc/poezie/14160172/versatil

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.