Poezie
Scapă cine poate!
1 min lectură·
Mediu
Înmuguresc omizile, din umbre de copaci
se sting în fluturi, ca să renască iară,
ciupercile-otrăvite, ascunse printre maci
adăpostesc culoarea ce arde până zboară.
Se scutură țărâna peste ogorul gol
și cerne ca o sită, rămân doar bolovanii,
în piatră e mormântul ce stă cu capul gol
dar timpul le petrece, de se întrec cu anii.
Din palmă își mânâncă ciudate ursitoare
s-au înnecat cu toții de se târăsc pe coate,
dacă-ți rămâne viața, trăiești nemuritoare
oricum, în lumea asta, se scapă cine poate.
001475
0