Poezie
Poezia lui Eminescu
Pe cărări cu dor
1 min lectură·
Mediu
La teiul sfânt, doinesc comori
sub cerul încărcat de stele,
tresară codrul sub cântări
și apa curge printre ele.
Prin frunze, vântul îți recită
dintre poeme fără soț,
din rimă dulce mult dorită
tu ai ales un singur soț.
Ambasador în lumea-ntreagă
cu remarcabilul talent,
scriind o gamă cât mai largă
ce a creat un vechi torent.
Luceferi mari plutind în noapte
ce se strecoară pe-ndelet
și fete dulci descriu în șoapte
al prințului autoportret.
Sau codrul răsfirat ce tace
și în tăcere se deschid,
cuvinte tandre despre pace
ce pot să spargă orice zid.
În freamătul scrisorii tale
doar ochii limpezi îmi vorbesc
Și dorul încercării cale
nu pot deloc să-l mai opresc.
Chiar dacă timpul trece, trece
Cum a trecut mereu, defel
eu voi rămâne piatră rece
doar ție singurul fidel.
Îți voi urma în pași cinstirea
și crezul și iubirea-n faptă,
voi aduna în mâini puterea
să-ți dărui poezia toată!
001.666
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Danut Gradinaru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 153
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Danut Gradinaru. “Poezia lui Eminescu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/danut-gradinaru/poezie/1826128/poezia-lui-eminescuComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.