Poezie
Dorință,
de crăciun
1 min lectură·
Mediu
Un ghem de pluș, aruncat
într-un colț de odaie;
un tablou vechi, șters
cu rama lipsită de culoare.
Un pat de rogojini
cu o saltea de paie,
un godin mic de fier
ce arde cu văpaie.
Lucruri mici, fără valoare
care înseamnă mult
pentru cel ce le are.
Prin fereastra aburită
evadează,
o lumină mică
și doi ochi dulci
ca două perle.
Se-apropie crăciunul
cu pași repezi
și multe colinde.
Singură, în noapte
o dorință...
colindă mări și țări
ca să ajungă la tine.
001.874
0
