Poezie
esențial
1 min lectură·
Mediu
să te disprețuiesc, când nopțile-s prea lungi?
să te alung, atunci când plângi?
să te blestem, atunci când ești departe?
să te iubesc, dacă te am în șoapte?
tot ce a fost tabu eu cunosc acum,
drumuri parcurse prin praf și fum,
suflete prinse în cercuri vicioase,
mult prea din vreme ele întoarse
păgâne și slute sentimente pierdute
în focuri de furii oprite să asculte,
inima ta ce trăiește prin mine,
iubirea nebună mai curge prin vene.
să te alung chiar azi, nu știu
dar sufletul îți este prea pustiu
nu pot, nu vreau, să te disprețuiesc ,
atunci îmi rămâne doar să iubesc.
mă resemnez, și tac, ucid cuvintele,
ucid tot ce am , chiar și dorințele.
la ce bun atâtea vorbe de iubire,
tu ești departe, nici gând de venire.
001818
0
