nimic

pași inutili prin imaculat și nori abisali iubiri consumate prin apus de anotimp hilar gânduri despre cum și cine mai sunt înca mai străpung dimineața de mâine în grabă nimic nu știm când ne naștem niște zei trăind pâna cănd devenim sclavia însăși saturați de nimic și mâl târâm spre țărm așteptări efemere mi s-a desfrânat nimicul prin vene a luat de mâna nebunia… și fuge prin tot ce înseamnă ființă (eu țin armonia strâns în pumn mă intitulez Calypso)