Poezie
dedesubtul verii
1 min lectură·
Mediu
ierburile crescuseră înalte
prilejul de poticnire perfect pentru toate ieșirile din copilărie
căci câinelui îi era spaimă și toate ambulanțele claxonau isteric
reproducând fidel aria valsului nostru
nu erau ale mele... nu fuseseră niciodată?!... foșnetul... trilioanele de vietăți
care azi militau mai mult ca oricând pentru integritate
ce mască purtam și care-mi fusese trădarea?!
am mers paralelă cu zvonul castanului
uriașul blajin care ținea în rădăcini casa... gândul să nu o ia razna
(discreția mea ar fi putut trece drept aroganță...)
cu sfertul ochiului dreptunghiul cândva perfect se sustrăgea
ariei deposedate
pe o scenă îndepărtându-se degetele abile ale unei mogâldețe
stăpâneau valurile mării verzi ca pe miracol
niciodată vara nu ajunsese mai repede din urmă
penuria de timp aruncându-ne moartea în spate.
001.412
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 122
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Luminita Teleoaca. “dedesubtul verii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14147400/dedesubtul-veriiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.