Poezie
poem al după-amiezii
file de jurnal afectiv
1 min lectură·
Mediu
pasărea adoarme odată cu mine
o trezește un fel de tristețe personală
pesemne rănile lumii înfipte
în timpul singurului spectacol
și iată-mă
pe câmpia deschisă
concentrându-mă să fiu aici și acum
(habar nu am cum toți ne vom întoarce în copilărie!)
vietatea aceea se ghemuiește
într-unul din colțurile cele mai lăturalnice
se face că nimeni n-o bănuiește de vreo prezență
mă fac a nu ști că nu sunt doar eu acolo
într-o doară
caut cuvinte
să adune suflete
suficiente izvoare
să ațâțe ploile
amintirea-de-mine-cea-bună
somnul e un bandaj prost conceput
într-o după-amiază toridă de august
soarele ne trece prin arșiță
mimicile de unică folosință
marile ținte prevăzute cu iluzoriu
filosofia precară a zilei aceleia
oamenii
secretă pământ
pământul
alți oameni
în fapt aceiași
001.430
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 123
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Luminita Teleoaca. “poem al după-amiezii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14129657/poem-al-dupa-amieziiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.