Poezie
Albastru incandescent
1 min lectură·
Mediu
Ai simțit vreodată cum arde albastrul,
Cum cerul prin vene zvâcnește senin,
Cum foamea-ți lipsește, cum te-năbușă fastul,
Cum frica te-ndoaie spre Domnul puțin?
Ai simțit vreodată cum albastrul te frige,
Cum cerul se scurge din tine, rebel,
Cum păcatu-ți dă mâna, cum greșeala te-mpinge,
Cum de-abia mai simți suflul Lui, El ce-i Cel?
Ai simțit vreodată cum albastrul se-aprinde,
Cum ceru-ți dă mâna, aproape-l atingi,
Cum dragostea Lui te prinde, cuprinde,
Cum ispita-n albastru arzând o învingi?
Ai simțit vreodată cum albastru-i albastru,
Cum cerul e albastru, cum albastrul e cer,
Cum cu albastru te arde albastrul din astru,
Cum Domnu-ți răspunde doar cu albastru de cer?
023.523
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Artemisa Calu. “Albastru incandescent.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-artemisa-calu/poezie/223476/albastru-incandescentComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Multumesc mult pentru opinii și sugestii. Fiecare contact cu ideile exprimate de utilizatorii acestui site reprezintă un nou orizont și în egală măsură o provocare. Poeziile postate până acum, sunt destul de vechi, scrise în urmă cu mai bine de zece ani. Uneori le îmbrac în haine noi, alteori nu. Sper, în egală măsură, ca \"forma\" să nu încorseteze \"fondul\", dar nici să nu ajung la șlefuirea unor \"forme fără fond\". Comentariile primite chiar mi-au fost de folos.
Cu mulțumiri,
Daniela Calu
Cu mulțumiri,
Daniela Calu
0

Ți-am citit tremurând poemul, în speranța încheierii desăvârșirii cu care ai pornit; și amin!
Cu toate că transcendența strofei finale este puțin mai \"imponderabilă\" decât \"restul\", poemul este desăvârșit în transmiterea acelei smerenii care-l aruncă pe păgân, în dorul după El, Domnul Dumnezeu. Structura mai opalescentă a ultimului vers, aduce însă o aureolă de nepătrundere, perfectă unei asemenea poezii.
Mulțumesc mult.
Cu respect,