Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnaljournal

The Big Bang

1 min lectură·
Mediu
Nu stiu de ce.Intr-o zi, mergem pe strada, gandindu-ma la ceea ce sunt si la cei de langa mine.Mai tarziu in aceeasi zi stateam pe o banca pe bulevardul plin de castani.Langa mine un baiat.Frumos. Mi-aam spus, mi-am impus sa nu ma las impresionata de felul in care arata.Si asta am facut. A doua zi mi-am spus, mi-am impus sa nu ma las impredsionata de felul in care vorbeste.In a treia ma enerva modul lui de a gandi , enervant de corect.Asta ma enerva oare? Nu mai stiu, asta sa o analizeze psihologul, e treaba lui. De atunci mai stiu atat:ca ma inconjoara o muzica ingereasca pretutindeni pe unde trec. De fiecare data cand zaresc un baiat pe strada, ptr o infima fractiune de secunda, il compar cu ingerul care m-a luat de mana pe bulevardul cu castani. Si niciodata nu e acelasi.Ingerul meu e unul, ma saruta seara la culcare si imi spune un dulce\"te iubesc\". eu.....................................................
001830
0

Despre aceasta lucrare

Autor
Tip
Jurnal
Cuvinte
158
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Daniela. “The Big Bang.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-0000478/jurnal/7476/the-big-bang

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.