Nu plânge, Willemina! (II)
Nu cu mult timp în urmă, cineva curățase de zăpadă aleea largă, dreaptă, pavată cu dale de piatră, care conducea către intrarea principală. Locuința Wandei, o clădire veche, impunătoare, în stil
Nu plânge, Willemina!
Străduindu-se să fie cât mai convingătoare, colega ei, Wanda Dormenster, îi spusese că, în zilele de iarnă, dacă-l priveai de pe colinele din apropiere care îl înconjurau, liniștitul orășel
Moartea lui Patty McKormack (II)
De atunci, Jennifer Fetzer a început să lucreze ore suplimentare la restaurantul unde era chelneriță. Dar, din păcate, sumele mici pe care le economisea astfel nu erau suficiente pentru a-i asigura
Moartea lui Patty McKormack
Copilăria lui Patty McKormack a fost de scurtă durată, încheindu-se brusc în vara anului 2071, când și-a pierdut brațul drept într-un accident de mașină. Abia împlinise doisprezece ani. Apoi, pentru
2062
– Ce este pata aceea galbenă de pe cer? – E luna, Tim, răspunse Daisy privindu-l mirată. Cum te simți? – Dar tu cine ești? – Dd... Daisy, nn... nu-l lua în seamă, se auzi din spatele ei vocea
Zilele mele cu Renata, de Alexandru Petria. O recenzie
Simpla cutumă l-ar putea determina pe autorul unei recenzii să ofere, totodată, și un verdict cu privire la calitatea operei literare în chestiune, dar recenzia de față, mai degrabă decât a se supune
