Poezie
trans
1 min lectură·
Mediu
îți curg ochii
prin lentilele ochelarilor de soare cu grad de protecție 40,
și îți întinzi mâna spre piciorul meu
lovind
nepăsarea trenului murdar.
în stânga mea plânge depresia,
depresia adormită și mâncătoare de pâine mucegăită.
pleoapele îți cad peste pomeții bosumflați
unduind respect față de stânga mea.
stânga mea spune cum nu a putut rezista
dar catanga,
marea catangă,
da.
îți înfigi cuvintele în brațul meu
adormind
zdruncinarea copilului încarcerat
la sânul tău grav.
sânul tău grav se oprește din balansat la prima stație.
și ea.
stânga mea.
și noi.
stângii de noi.
bei din sticla ca o clepsidră
transpirând
sănătatea pierdută dincolo
de pădurea umbrită de foc.
umbrit de foc, pe o parte salivez,
în dreptul stângii mele,
în dreptul copilului pântecului tău,
în dreptul drept.
sânul tău grav se oprește din balansat la prima stație.
013.028
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- daniel i simion
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 138
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 31
- Actualizat
Cum sa citezi
daniel i simion. “trans.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-i-simion/poezie/1795627/transComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Sunt imagini nepotrivite in locuri nepotrivite, dar este destul de ok.
\"sânul tău grav se oprește din balansat la prima stație.\" din punctul meu de vedere, cea mai reusita imagine.