Poezie
Aceleasi ironice testamente
1 min lectură·
Mediu
Ma trezesc in aceeasi cupa de ceata
sorbindu-mi incetisor
fiecare dimineata.
O noua tigara cu scrum pe covor,
vechiul fum suflat
cu fata in vant, respirat.
Aceeasi caldura din mine,
reversul medaliei pe strazile
impodobite cu tine.
Batranele ploi scotiene
condensate pe vremuri
tot mai nedemne.
Sunt EU, strivind in picioare
visele iubite, asa zise
nemuritoare.
Acelasi cosmar-ticaitul de ceas;
zori carunti, inutili
cu acelasi glas.
Acelasi idol, ros inauntru
de sobolanii cu fete umane.
(sau de oamenii cu trupuri sobolane?)
Acelasi perete, noi ornamente
din vechi evenimente.
Ironice testamente...
O noapte si noua si veche
cu moarte si vise si streche.
003157
0
