Poezie
Emulația morții
Altceva decât ce este... Nimic nu e etern
2 min lectură·
Mediu
Murit, e început de moarte,
forma normală de a ”nu fi”,
iar naște viață-i doar o carte,
capitol scurt... de-a viețui.
Moartea-i inexistența lungă,
un fel de infinit crezut,
iar viața, ca la foaie, o dungă,
un pliu infim ‘ntre ”nu-i”, ”avut”.
Morți, ”nu suntem” o întreagă moarte,
doar între, rupt de-o scurtă ”viu”,
un episod cu-o formă a parte
la o esență... etern ”nu fiu”!
Viața e tot o despărțire
prin naștere, ”nu vreau”, murit
când te întorci în nemurire,
ea veșnicie... nu ”pierit”!
E ea, murirea, o sfințire
intrarea în sublim suprem.
De aceea morții, în fericire
ne uită, nu ne vor... de-i vrem.
Doar ea murirea ne adună
pe toți, rămași etern fideli,
evadați vieții, o Scriptură
de nefiri... Ființe doar nițel.
E negrul dominant, e lipsa
preponderent universal,
iar nașterea-i numai eclipsa...
un fel de ”a fi”, nenatural.
Fărâme am fi dintr-un Bing Bang
ce-a rupt inexistentul veșnic,
dând viața... un ”a fi” de ștreang,
doar dovedind ”nefiind” cucernic.
”A fi” e doar o îmbrăcăminte
de forme de la un ”neform”.
O rațiune scurtă, minte
de la neantul... el conform!
Muriți, redevenim esență,
”netrăind” moartea de la viață,
tristețea amar de-o existență...
ce-a dat doar la ”ne fim” o față.
De acolo liniștea deplină,
chipul senin la cel murit
indiferent, găsind lumină...
ce tot mereu ne-a ispitit.
Am tot aprins-o celor morți,
ce ei o au ferice în negru
odihniți, nebătând la porți
o viață... tot visând ”integru”
de neatins... de-un viu tenebru...
La moarte, nașterea-i recul
și viața... mortului un emul.............
18.09.2017
*Dedicat lui Mircea Luncașu, ”forever my friend”.
001.886
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 264
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 53
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Aurelian Rădulescu. “Emulația morții.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-aurelian-radulescu/poezie/14113389/emulatia-mortiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.