Poezie
Ridicat la cer
Să nu credeți în supremația vitezei luminii, dacă vreți să călătoriți în Univers...
1 min lectură·
Mediu
Sper să am sufletul atât de mare,
Ca atunci când trup nu voi mai fi
Să umplu ceru’ între stele, galaxii...
Să le simt toate aproape, ca un soare.
Am cerul plin deja, că-l tot privesc
Și-unit voi fi cu ai mei, ei buni la fel,
Ce plin fac de lumini, din ei, nițel,
Cât muză să îi am, să-i povestesc.
Până atunci mă umplu roci căzute,
Mesaje meteorice, de neclintit speranțe,
Să-mi țină cald ce zile-am, de vacanțe,
Până mă întorc înspre treburi nevăzute.
V-aș lua de-acum de mână, căzători
Să fiți, nu un timp, o singură minută...
Pe dragoste s-o faceți o redută,
Să stăm pe boltă alături... veșnic lucitori.
19.12.2013
00840
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 113
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Aurelian Rădulescu. “Ridicat la cer.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-aurelian-radulescu/poezie/14075561/ridicat-la-cerComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.