Poezie
Ajun hivernal
Altceva decât ce este... nimic nu e etern
1 min lectură·
Mediu
Se crapă soarele în mată strălucire a razei,
Răsfrântă în picături de sticlă, diamant de-o clipă,
Ce taie lacrimi de la colț de ochi în floarea vazei,
Pe-un macrameu confuz, în caldul mesei lângă o stinsă pipă.
Se trec din loc în loc mici gheizere de aburi, din năluci,
Arar o pată taie azur azotic, dezgolește creangă,
În rest, înfrigurări plutesc peste alba marmură pozată în cruci...
Aproape în ceață, pe-un maidan, om de zăpadă albu’ ar vrea să șteargă.
19.12.2013
00847
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 81
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 9
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Aurelian Rădulescu. “Ajun hivernal.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-aurelian-radulescu/poezie/14074845/ajun-hivernalComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
