Poezie
Ultima ploaie
Altceva decât ce este... nimic nu e etern.
1 min lectură·
Mediu
Muzele curg în picăturile de ploaie,
Căzând pe sticlă în mici, prelinse lupe,
Să caște văzul simțului, să înmoaie
Sufletul, din de neatinsele-i redute.
Imaginea e în film alb-negru,
Ca o peliculă învechită în deformate strii,
Săltând gându-n eter în zbor peste tenebru...
Deasupra a ce-ntind palma, în lacrimi ude... Vii?
Se înșiruie răspunsuri în ropote mărunte
De-un vuiet perceptibil, cuvinte bănuite
În pipăit de tâmple cu de început cărunte...
Lângă o lamă în sânge, din vine dezlipite.
Un râu roșcat, de muze, se scurgând... istovite.
10.11.2013
00909
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 87
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Aurelian Rădulescu. “Ultima ploaie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-aurelian-radulescu/poezie/14064540/ultima-ploaieComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.